vineri, 20 septembrie 2013

IMNUL ROMÂNIEI



Necesită respectul cuvenit  faţă de existența acestui popor şi  faţă de suveranitatea  exprimată prin forma statală a României.

Steagul României,The national flag of Romania

Stema României, The Coat of Arms of Romania State


Stema României, The Coat of Arms of Romania State


IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI  .THE NATIONAL ANTHEM OF ROMANIA







Original Romanian


Literal Translation


Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
Wake up, Romanian, from the sleep of death
În care te-adânciră barbarii de tirani
Into which you have been sunk by the barbaric tyrants
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
Now, or never, make a new fate for yourself,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
To which even your cruel enemies will bow.


Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Now or never let us give proof to the world
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
That in these veins a Roman blood still flows,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
That in our chests we hold a name with pride,
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Victorious in battle, the name of Trajan!


Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Raise your broad forehead and see around you
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
How, like fir trees on a mountain, hundreds of thousands of strong men stand;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Just waiting for a voice to pounce like wolves on sheep,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii.
Elders, men, youths, boys, from the mountains and from the plains.


Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Behold, great shadows, Mihai, Ștefan, Corvinus,
Româna națiune, ai voştri strănepoți,
The Romanian Nation, your great-grandchildren,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
With weapons in their arms, with your fire in their veins,
"Viața-n libertate ori moarte" strigă toți.
"Life in freedom or death!" shout all.


Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
You were vanquished by the evils of your envy
Și oarba neunire la Milcov și Carpați
And by your blind disunity, at Milcov and the Carpathians
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
But we, whose souls were pierced by holy liberty,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Swear that for ever in brotherhood will join.


O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
A widowed mother from the time of Michael the Great
Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori,
Claims from her sons today a helping hand,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
And with tears in her eyes curses whomsoever,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
In such great peril, a traitor would become.


De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Of thunder and of brimstone should they perish
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Anyone who would flee the glorious place
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
When our land or our mother, with a sorrowful heart,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
Will ask us to cross through swords and blazing fire.


N-ajunge iataganul barbarei semilune,
Didn't we have enough of the yatagan of the barbaric crescent
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Whose fatal wounds we still feel today;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Now the knout is intruding in our ancestral homes,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
But the Lord is our witness that we shall not accept it alive.


N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Didn't we have enough of the blinded despotism,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Whose yoke, like cattle, for centuries we have carried?
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Now the cruel ones are trying, in their blind arrogance,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
To take away our language, but only dead will we surrender it.


Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Romanians from the four corners, now or never
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri.
Unite in thought, unite in feeling
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Proclaim to the wide world that the Danube is stolen
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri.
Through intrigue and coercion, sly machinations.


Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Priests, lead with your crucifixes, for our army is Christian,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
The motto is Liberty and its goal is holy,
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Better to die in battle, in full glory,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ.
Than to once again be slaves upon our ancient ground!
















marți, 17 septembrie 2013

Cronologia Militară



Copyright  M.Ap.N.Sursa oficială este websiteul oficial al Ministerului Apărării Naționale. Cu respectarea textului preluat în regim de DOMENIU PUBLIC.
Cronologie întocmită de Serviciul Istoric al Armatei


Anul 2012
SMG
  1. 23.-26.04.2012 – Reuniunea Comitetului Militar NATO şi Reuniunea Comitetului Militar UE, Bruxelles, Belgia.
  2. 13-17.09.2012 – Conferinţa Comitetului Militar NATO 2012, Sibiu

SMFT
  1. 13.06.2012 – Aniversarea a 165 de ani de la înfiinţarea Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
  2. 23-26.07.2012 - Exerciţiu comun româno-american DACCIAN THUNDER 2012.
  3. 07.06.2012 – Acordarea de către MECTS a titlului de „Şcoală Europeană” Colegiului Militar Liceal “Mihai Viteazul” din Alba Iulia.
  4. 07.06.2012 – Acordarea de către MECTS a titlului de „Şcoală Europeană” Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” din Breaza.
  5. 14-28.07.2012 – Exerciţiul multinaţional ”Rapid Trident” desfăşurat în Ucraina – România, Ucraina
  6.  aprilie-august 2012 – Exerciţiul BLACK SEA ROTATIONAL FORCE 2012 desfăşurat pe teritoriul mai multor state din zona Mării Negre, inclusiv România – Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, România, Republica Macedoania, SUA.
  7. 17-20.07.2012 - Exerciţiul “Blonde Avalanche ROU 12” desfăşurat la Brăila – Ucraina, Ungaria, Slovacia, România.

SMFA
  1. Înfiinţarea la 1 ianuarie 2012 a Autorităţii Aeronautice Militare la Statul Major al Forţelor Aeriene
  2. 100 de ani de la prima jertfă în Aviaţia Română – 20 iunie 1912 – un secol de când a căzut la datorie primul pilot militar român – locotenet Gheorghe CARANDA.
  3. Repatrierea din Afganistan a detaşamentului România KAIA LEAD NATION – a doua rotaţie – România a condus timp de un an misiunile şi activităţile din zona de responsabilitate a Aeroportului Internaţional Kabul pentru a doua oară în cadrul ISAF (2011-2012).
  4. 1912-2012 – Un secol de învăţământ în aeronautica militară română, de la înfiinţarea primei şcoli militare de aviaţie.

SMFN
  •  09-12.05.2012: A avut loc la Oostende, în Belgia, Reuniunea Comandanţilor Marinelor Militare din Europa „CHENS” (Chiefs of European Navies).
  •  15-18.05.2012: S-au desfăşurat la Istanbul, în Turcia Reuniunea Comandanţilor Marinelor Militare din Marea Neagră (CBSN) şi Comitetul Comandanţilor Marinelor Militare din Marea Neagră (BSNC).
  •  28.05-08.06: S-a desfăşurat, în raionul Constanţa - Midia, exerciţiul multinaţional "EURASIAN PARTNERSHIP DIVE", care se înscrie pe linia cooperării şi a schimbului de experienţă profesională în domeniul scufundărilor între echipele de scafandri din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, România, Ucraina şi SUA.
  •  06.-24.08.- Participarea Corvetei “Contraamiral Horia Macellariu” la cea de-a XII-a activare a Grupării BLACKSEAFOR.
  • Exerciţiul comun româno-american SUMMER STORM 2012.
  •  Participarea Fregatei “Regele Ferdinand” la Operaţia “Atalanta” în perioada 12.09-14.12.2012. Prima dată când o navă militară românească execită misiuni în Emisfera Sudică.


Anul 2011
  • 28 septembrie - Ceremonia de semnare a Declaraţiei privind încheierea sprijinului acordat de Comandamentul Forţelor Aliate Întrunite din Napoli pentru integrarea Armatei României în cadrul structurilor Alianţei Nord-Atlantice.
  • 22 aprilie / 21 iulie - Fregata F 221 "Regele Ferdinand" din cadrul Forţelor Navale Române  a participat la operaţia “UNIFIED PROTECTOR”, condusă de NATO pentru implementarea aspectelor militare ale rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU (protejarea populaţiei civile, respectarea zonei de interdicţie aeriană şi impunerea embargoului asupra transporturilor de arme şi echipamente militare destinate Libiei).
  • 1 aprilie - Ceremonia de preluare a comenzii Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA), Afganistan, pentru o perioada de un an, de către Forţele Aeriene Române.
  • 15 martie - Ceremonia de repatriere din Kosovo a militarilor detaşamentului ROFND XXI marchează încheierea participării Armatei României, cu subunităţi combatante, de nivel companie, la misiunea NATO KFOR din acest teatru de operaţii.
  • 24 februarie / 4 martie – Forţele Aeriene Române au asigurat evacuarea din Libia a peste 300 de cetăţeni români şi străini. Aceasta a fost prima operaţie de evacuare pe calea aerului (pod aerian) a unor cetăţeni aflaţi în pericol într-o ţară străină, după cel de-al Doilea Război Mondial, efectuată de Forţele Aeriene Române.


Anul 2010
  • 14 august - România a preluat comanda Grupării Navale BLACKSEAFOR, pentru o perioadă de un an. Comanda acestei grupări este asigurată, potrivit protocolului de înfiinţare, succesiv de cele şase state riverane Mării Negre care participă cu forţe: Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Ucraina şi Turcia.


Anul 2009
  • 29 iulie - Ceremonia de încheiere a participării contingentelor Armatei României la operaţia de coaliţie “IRAQI FREEDOM” din Irak. De la începutul misiunii, în 2003, Armata României a asigurat 12 rotaţii ale detaşamentelor naţionale desfăşurate în acest teatru de operaţii, timp în care peste 8400 de militari români au acţionat în mai multe locaţii, împreună cu militarii contingentelor american, britanic, italian sau polonez.


Anul 2008
  • 2/4 aprilie - Summitul NATO s-a desfăşurat la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, cu participarea a cca. 3.000 de oficiali din 49 de ţări: 26 state membre NATO şi 23 state semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.


Anul 2007
  • 12 iulie – România a preluat, pentru o perioadă de doi ani, comanda Brigazii Multinaţionale din Sud-Estul Europei (SEEBRIG), comandamentul acesteia fiind dislocat la Istanbul/Turcia pentru perioada 2007 – 2011. Între anii 2003 si 2007 comandamentul SEEBRIG s-a aflat  la Constanţa.
  • 1 ianuarie – România devine membră a Uniunii Europene. Acest statut are şi implicaţii de ordin militar, cu privire la derularea programelor comune de cooperare militară şi dezvoltare a interoperabilităţii între armatele statelor membre, dar şi asupra participării Armatei României la exerciţii, misiuni şi operaţii militare aflate sub egida Uniunii Europene


Anul 2005
  • octombrie / decembrie – Forţele Navale Române au participat, pentru prima dată, la Operaţia “ACTIVE ENDEAVOUR” (OAE) cu fregata „Regele Ferdinand”. Participarea la această misiune continua şi în anii următori, fiind implicată şi fregata “Regina Maria”. Operaţia “ACTIVE ENDEAVOUR” reprezintă răspunsul imediat al NATO la atacurile teroriste asupra Statelor Unite de la 11 septembrie 2001, ca urmare a invocării, pentru prima dată în istoria Alianţei, a articolului 5 şi a fost lansată în luna octombrie 2001, cu scopul combaterii terorismului şi prevenirii acţiunilor teroriste în ţările riverane Mării Mediterane. Navele NATO desfăşoară activităţi de patrulă, monitorizare a traficului naval şi control şi oferă escortă navelor nemilitare prin strâmtoarea Gibraltar. Din luna aprilie, 2003, au fost realizate operaţiuni de inspectare a vaselor, pentru a descuraja proliferarea armamentelor şi a mişcărilor teroriste.


Anul 2004
  • 29 martie - Ceremonia de depunere a instrumentelor de aderare a României la NATO, de către primul-ministru, Adrian Năstase, la Washington.
  • 2 aprilie - la Cartierul General al NATO din Bruxelles are loc festivitatea de arborare a drapelelor naţionale ale celor şapte noi state membre NATO, printre care şi România.


Anul 2003
  • iulie - Desfăşurarea unui batalion de infanterie şi a unui detaşament de poliţie militară la Nasiriyah marchează începutul contribuţiei militare româneşti la Operaţiunea "Iraqi Freedom".


Anul 2002
  • 21/22 noiembrie - România este invitată să adere la NATO, alături de alte şase state est europene, cu prilejul summit-ului NATO de la Praga.
  • Primele trupe româneşti sunt desfăşurate în Afganistan în cadrul operaţiei ISAF.


Anul 2000
  • martie - Armata României îşi începe participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie, în mai multe locaţii din acest teatru de operaţii.


Anul 1996
  • 21/27 iulie - la Constanţa s-a desfăşurat exerciţiul NATO/PfP „Cooperative Partner 96”, organizat de AFSOUTH. Au participat unităţi navale, amfibii şi aeriene din 11 ţări membre NATO şi partenere (Grecia, Italia, Spania, SUA, Turcia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Bulgaria, Ucraina şi România).
  • 8 martie - în conformitate cu Hotărârile Parlamentului, nr. 23 şi 43/1995 şi Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie1996, Armata României îşi începe participarea, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu un batalion de geniu (200 militari / Batalionul 96 Geniu), mai întâi în cadrul misiunii NATO IFOR (Implementation Force/Forţa de Implementare), ulterior NATO SFOR ,,Joint Guardian” (Stabilisation Force/Forţa de Stabilizare). MIsiunea SFOR a trecut în noiembrie 2004 sub egida Uniunii Europene (EUFOR), cu denumirea de ALTHEA, la care Armata României participă şi în prezent cu un pluton de poliţie militară şi personal de stat major.


Anul 1995
  • 10/15 septembrie – în România, la Sibiu, are loc primul exerciţiu cu trupe de uscat NATO/PfP organizat de către Comandamentul Aliat al Trupelor de Uscat din Europa de Sud (LANDSOUTH), denumit „COOPERATIVE DETERMINATION 95”. Au participat 438 de militari din nouă ţări: Bulgaria, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda, România, Slovacia, Turcia şi SUA.


Anul 1994
  • 7/15 septembrie - în cadrul programului PfP, la exerciţiul „COOPERATIVE BRIDGE 94”, desfăşurat la Biedruska (Polonia), participă în premieră o subunitate (pluton) din Armata României. La acest exerciţiu au luat parte 650 de militari din 13 ţări membre NATO şi PfP (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovacia, SUA şi Ucraina), cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea militară a ţărilor NATO şi partenere de a acţiona împreună în cadrul operaţiilor de menţinerea păcii.
  • iulie - Marele Stat Major primeşte denumirea de Statul Major General .
  • 26 ianuarie - România semnează Documentul Cadru al “PARTENERIATULUI PENTRU PACE” (Partnership for Peace – PfP), fiind prima ţară care aderă la acest program iniţiat de Alianţa Nord-Atlantică pentru dezvoltare a cooperării şi interoperabilităţii dintre armatele statelor membre NATO şi armatele statelor partenere.



Anul 1993
  • 1 aprilie - este iniţiat programul MIL TO MIL, organizat şi derulat cu scopul îmbunătăţirii relaţiilor dintre militarii români şi cei americani (familiarizarea cu structurile militare americane, personalul, conducerea, instruirea şi dotarea acestora). Este înfiinţată o echipă militară de legătură între Comandamentul Trupelor Americane din Europa (EUCOM) şi Armata României.


Anul 1989
  • 22 decembrie - Regimul comunist este înlăturat prin revolta populară la care se asociază şi armata.


Anul 1981
  • 14 mai - Lansarea, în URSS, a navetei cosmice "Soiuz-40" cu echipaj româno-sovietic. Locotenentul major (la vremea aceea) Dumitru Prunariu a devenit, astfel, primul cosmonaut român care s-a aflat în spaţiu la bordul unei navete sovietice.


Anul 1972
  • 27-28 decembrie - Sesiune a Marii Adunări naţionale în care se adoptă, printre altele, Legea privind organizarea apărării naţionale a României (Legea 14/1972), în baza careia sistemul naţioanal de apărare cuprinde două categorii de forţe: permanente şi nepermanente.


Anul 1968
  • 20-21 august - România, prin decizia lui Nicolae Ceauşescu, nu participă, alături de trupele Pactului de la Varşovia, la invadarea Cehoslovaciei.


Anul 1962
  • Prima aplicaţie de cooperare cu trupe ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia, desfăşurată în România, în Dobrogea.


Anul 1959
  • Reînfiinţarea corpului subofiţerilor, desfiinţat în 1950.


 Anul 1958
  • iunie-iulie - Trupele sovietice, staţionate, din 1944, fără întrerupere pe teritoriul României, sunt retrase în urma tratativelor lui Gh. Gheorghiu-Dej cu N.S. Hrusciov, prin intermediul lui Emil Bodnaraş.


Anul 1955
  • 14 mai - România este membră fondatoare a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Primul comandant a fost mareşalul sovietic I.S. Konev. Tratatul şi-a dizolvat structurile militare în februarie 1991 şi s-a desfiinţat la 1 iulie 1991.


Anul 1950
  • martie - Ministerul Apărării Naţionale devine Ministerul Forţelor Armate. În 1972 se va reveni la vechea denumire.


Anul 1948
  • Partidul Comunist Român este prezent, oficial, în armată, printr-o structură militaro-politică numită Direcţia Superioară Politică a Armatei.

Anul 1947
  • 10 februarie - Delegaţia României semnează la Paris , Tratatul de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate.
  • 30 decembrie - România devine republică. Regele Mihai I este silit să abdice.


Anul 1946
  • 19 noiembrie - Primele alegeri parlamentare postbelice, falsificate de comunişti, cu prilejul cărora militarii capătă, pentru prima oară, drept de vot.


Anul 1945
  • 12 mai - Armata română îşi încheie, după 260 de zile de luptă, participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanţi.


Anul 1944
  • 4 aprilie - Bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştilor.
  • 5 aprilie - Bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor.
  • 23 august - România se alătură coaliţiei Naţiunilor Unite. Unul dintre momentele cele mai importante în desfăşurarea celui de Al Doilea Război Mondial. În fruntea Marelui Stat Major este numit generalul de divizie adjutant Gheorghe Mihail. Totodată, prin Înaltul Ordin de Serviciu nr. 1, regele îl însărcinează să ducă, în numele său, "operaţiile tuturor forţelor armate - de uscat, aer şi marină - până la stabilirea raporturilor de comandament, în cooperarea viitoare cu trupele Naţiunilor Unite”.
  • 25 octombrie - Eliberarea teritoriului României de sub ocupaţie straină. Din octombrie 1959 este Ziua Armatei României . Între anii 1951-1959, ziua Armatei României a fost 2 octombrie , dată care marca aprobarea primită de la Stalin de prizonierii români de pe teritoriul URSS, în 1943, pentru a întemeia Divizia de voluntari "Tudor Vladimirescu".


Anul 1943
  • 2 februarie - Ia sfârşit bătălia Stalingradului, la care au luat parte şi trupe române. Armata română a înregistrat 155.010 morţi şi dipăruţi.


Anul 1942
  • 1 iulie - Trupele române ocupă Sevastopolul.
  • 4 iulie - Se încheie cucerirea Crimeii de către trupele germane şi române.


Anul 1941
  • 22 iunie - Armata română, alături de cea germană, declanşează atacul împotriva URSS în scopul eliberării Basarabiei şi nordului Bucovinei. Intrarea României în Al Doilea Război Mondial.
  • 5 iulie - Este eliberat oraşul Cernăuţi.
  • 16 iulie - Este eliberat Chişinaul.
  • 29 iulie - Generalul Ion Antonescu decide, din raţiuni politico-militare, continuarea acţiunilor militare dincolo de Nistru.
  • 16 octombrie - După două luni de lupte grele, trupele Armatei 4 române cuceresc Odessa . Pierderile armatei române s-au cifrat la 92.545 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi).


Anul 1940
  • 28 iunie - 3 iulie - Retragerea precipitată a armatei şi administraţiei din Basarabia, în urma notelor ultimative sovietice.
  • 7 iulie - Prima emisiune radiofonică militară, intitulată "Ora armatei".
  • 30 august - Dictatul de la Viena, prin care partea de nord a Transilvaniei este încorporată Ungariei.
  • 7 septembrie - Sudul Dobrogei intră în componeţa Bulgariei.
  • 6 decembrie - Apare primul regulament al Ordinului "Mihai Viteazul".


Anul 1939
  • 1 septembrie - Izbucneşte cel de Al Doilea Război Mondial.
  • 6 septembrie - România îşi declară neutralitatea.


Anul 1938
  • 15 octombrie - Se înfiinţează Ministerul Înzestrării Armatei.


Anul 1932
  • 28 aprilie - Este promulgată, prin Înaltul Decret nr. 1536/1932, Legea nr. 125 relativă la modificarea Legii de organizare a armatei . Conform acesteia, "Marele Stat Major al armatei este organul prin care Ministerul Apărării Naţionale dirijează, conduce şi controlează pregătirea de război a armatei”.


Anul 1931
  • Decret de înfiinţare a Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului.


Anul 1929
  • 6 august - Greva muncitorilor de la Lupeni (jud. Hunedoara), reprimată prin intervenţia armatei.


Anul 1924
  • 23 iunie - Se votează Legea cu privire la organizarea armatei, care stă la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică.


Anul 1923
  • 17 mai - Înhumarea-simbol a osemintelor Eroului Necunoscut în Parcul Carol din Capitală. Mutate în 1958 în faţa Mausolelului de la Mărăşeşti, osemintele Eroului Necunoscut au fost aduse din nou la Bucureşti, la 25 octombrie 1991.
  • 14 septembrie - Semnarea Convenţiei Militare Tripartite a Micii Înţelegeri.
  • 18 decembrie - Se înfiinţează, prin decret regal, Muzeul Militar Naţional.


Anul 1922
  • 16 septembrie - Semnarea unei noi convenţii militare între România şi Polonia.


Anul 1921
  • 3 martie - Convenţia de alianţă defensiva între România şi Polonia
  • 23 aprilie - Convenţia de alianţă defensiva între România şi Cehoslovacia.
  • 7 iunie - Convenţia de alianţă defensiva între România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, care marchează crearea Micii Înţelegeri (România, Cehoslovacia, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).


Anul 1919
  • 4 august - Trupele române ocupa Budapesta, ca urmare a acţiunilor militare iniţiate de Republica Ungară a Sfaturilor (bolşevică).


Anul 1918
  • 10/23 ianuarie - Intrarea armatei române în Basarabia, la cererea repetată a oficialităţilor, pentru restabilirea ordinii şi liniştii.
  • 5/18 martie - Semnarea, la Buftea, a tratatului preliminar cu Puterile Centrale.
  • 27 martie/9 aprilie - Unirea Basarabiei cu România, prin decizia Sfatului Ţării.
  • 15/28 noiembrie - Unirea Bucovinei cu România.
  • 18 noiembrie/1 decembrie - Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia decide unirea Transilvaniei cu România. Ziua naţională a României.


Anul 1917
  • ianuarie - iunie - Refacerea armatei române cu sprijinul Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot.
  • 11/24 iulie - 19 iulie/1 august - Are loc bătălia de la Maraşti. Puternica ofensivă a Armatei a 2-a română (condusă de generalul Averescu), în cooperare cu Armata a 4-a rusă se încheie cu un succes tactic care nu a putut fi exploatat strategic datorită evoluţiei frontului oriental.
  • 24 iulie/6 august - 6/19 august - Bătălia de la Maraşeşti. Ofensiva germano-austro-ungară condusă de feldmareşalul August von Mackensen este respinsă de armata română condusă de generalii Constantin Christescu şi Eremia Grigorescu. Este cea mai mare batalie de pe frontul românesc în anii Primului Război Mondial.
  • 26 noiembrie/9 decembrie - Se încheie, la Focşani , armistiţiul dintre România şi Puterile Centrale.


Anul 1916
  • 4/17 august - Consiliul de Coroană de la Cotroceni decide intrarea României în război alături de Antanta.
  • 15/28 august - Armata română trece Carpaţii în Transilvania.
  • 19 august/1 septembrie - 24 august/6 septembrie - Batalia de la Turtucaia încheiată cu un dezastru pentru trupele române; începutul retragerii din Dobrogea.
  • 18 septembrie/1 octombrie - 22 septembrie/5 octombrie - Generalul Alexandru Averescu iniţiază şi conduce contraofensiva pe frontul de sud, în Dobrogea, cunoscută sub numele de "Manevra de la Flamânda". După un succes iniţial, acţiunea este oprită şi trupele mutate pe frontul din Transilvania.
  • 26 septembrie/9octombrie - Regele Ferdinand I instituie, prin decret regal, cel mai înalt ordin de război românesc "Mihai Viteazul".
  • 16/29 noiembrie - 20 noiembrie/3 decembrie - Acţiunile ofensive ale armatei germano - austro-ungare în Câmpia Munteniei; bătăliile de pe Neajlov şi Argeş. Bucureştii sunt paraşiţi, fiind ocupaţi de trupele germano - austro-ungare la 23 noiembrie/6 decembrie. Capitala se mută la Iaşi.


Anul 1915
  • martie - Mobilizarea mai multor contingente ale armatei române.


Anul 1914
  • 21 iulie/3 august - Consiliul de Coroană de la Sinaia hotăraşte neutralitatea României.


Anul 1913
  • 8/21 mai - Legea privind organizarea armatei.
  • 23 iunie/6 iulie - Armata este mobilizată în vederea participării la Al Doilea Război Balcanic; este creat Marele Cartier General, care a funcţionat până la 22 august/4 septembrie 1913, succesiv, în localităţile Bucureşti, Corabia, Turnu Magurele, Samovit, Cervenibeg, Plevna, Zimnicea.
  • 27 iunie/10 iulie - România declară război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război Balcanic.


Anul 1908
  • 1/14 aprilie - Legea privind organizarea armatei, care abrogă Legea din 1868.


Anul 1898
  • 28 mai/9 aprilie - Legea pentru organizarea Marinei Militare.


Anul 1889
  • 8/20 august - În conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2073/1889 este înfiinţată Şcoala Superioară de Război, având rolul de a forma ofiţerii de stat major.


Anul 1884
  • Încep lucrările la centura de fortificaţii a Capitalei.


Anul 1883
  • 18/30 octombrie - Prin semnarea Tratatului secret de alianţă româno - austro-ungar, România aderă la blocul militar al Puterilor Centrale.


Anul 1881
  • 14/26 martie - România devine regat.


Anul 1878
  • 12/24 februarie - intrarea trupelor române în Vidin.
  • 8/20 octombrie - Armata română victorioasă îşi face intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.


Anul 1877
  • 4/16 aprilie - Semnarea Convenţiei româno-ruse prin care se autoriza trecerea armatei ruse prin teritoriul României, cu condiţia respectării integrităţii acesteia.
  • 6/18 aprilie - mobilizarea armatei române.
  • 9/21 mai - Adunarea Deputaţilor, apoi şi Senatul, adoptă moţiuni privind proclamarea Independenţei României.
  • 19/31 iulie - telegramă a marelui duce Nicolae prin care acesta cere domnitorului Carol intervenţia peste Dunare a armatei române.
  • 28 noiembrie/10 decembrie - cucerirea Plevnei, dupa încercarea de ieşire din încercuire a lui Osman Pasa.


Anul 1868
  • 17/29 iulie - Lege pentru organizarea puterii armate.


Anul 1864
  • 10/22 februarie - Adunarea votează proiectul de lege pentru organizarea puterii armate. Nesancţionată de Cuza, iniţial, aceasta va fi adoptată la 27 noiembrie/9 decembrie 1864.
  • 15/27 februarie - apare, la Bucureşti, Revista militară ale carei tradiţii le continuă astazi publicaţia Statului Major General "Gândirea militară românească".


Anul 1861
  • Se lansează, la Giurgiu , prima nava fluvială de război cu abur, numită "România", echipată cu două tunuri.
  • 1/13 februarie - încep sa funcţioneze, la Bucureşti, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor şi materialelor de artilerie.
  • 22 iulie/3august - fuzionează, la Bucureşti, pe baza "Regulamentului şcolii militare din Bucureşti" (1860), şcolile militare de la Bucureşti şi Iaşi, cu o durată a studiilor de cinci ani, iniţial, redusă apoi la patru ani (din 1865). Cursurile vor fi deschise, oficial, în toamna anului 1862.


Anul 1860
  • 13/25 mai - apare Legea cu privire la principiile şi modul de desfăşurare a instrucţiei în Armata Principatele Unite, care erau de acum aceleaşi pentru întreaga armată.


Anul 1859
  • 24 ianuarie/5 februarie - colonelul Alexandru Ioan Cuza este ales, la Bucureşti, de Adunarea Electivă, domn al Ţării Româneşti.
  • 23 iulie/4 august - apare, la Bucureşti, prima publicaţie militară din România, "Observatorul militar". Redactor responsabil: Gr. Lipoianu. Actualul hebdomadar al Armatei României, cu acelaşi nume, continuă tradiţia acestei publicaţii.
  • 12/24 noiembrie - Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înfiinţat Statul Major General.


Cronologie întocmită de Serviciul Istoric al Armatei

Cei interesaţi mai pot consulta:
 
  • Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu , Enciclopedia de istorie a României , Bucureşti, Editura Meronia, 2000.
  • Istoria Românei în date , coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureşti, Editura Enciclopedica, 2003
  • Istoria Românilor, vol. VII, partea I (coordonator acad. Dan Berindei) şi partea a II-a (coordonator acad. Gheorghe Platon), vol. VIII (coordonator prof. univ. dr. Ioan Scurtu), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.